Acasă › Glosar de matematică pentru clasele II–VIII

Glosar de matematică pentru clasele II–VIII

Definiții scurte și exemple pentru noțiunile de matematică (și științe) întâlnite la Evaluarea Națională, de la clasa a II-a la clasa a VIII-a.

În ordine alfabetică. Definițiile sunt formulate pentru elevii din clasele II–VIII; fiecare termen arată clasele în care se studiază.

A

Adaptare

Științe · clasele V–VI

Caracteristică sau comportament al unei viețuitoare care îi mărește șansele de supraviețuire în mediul în care trăiește.

Exemplu: Blana groasă și hibernarea ursului brun sunt adaptări la frigul iernii.

Amplificarea și simplificarea fracțiilor

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Amplificarea unei fracții înseamnă înmulțirea numărătorului și a numitorului cu același număr nenul; simplificarea înseamnă împărțirea lor la același număr nenul. Valoarea fracției nu se schimbă, iar fracțiile obținute sunt echivalente.

Mai mult

O fracție care nu se mai poate simplifica (numărătorul și numitorul nu au alți divizori comuni decât 1) se numește ireductibilă.

Exemplu: 1/2 = 3/6 (amplificat cu 3); 12/18 = 2/3 (simplificat cu 6, c.m.m.d.c.(12, 18) = 6), iar 2/3 este ireductibilă

Amplitudine

Statistică · clasele VII–VIII

Diferența dintre valoarea maximă și valoarea minimă a unui șir de date.

Exemplu: Date: 4, 7, 2, 9, 5 → A = 9 − 2 = 7

An bisect

Științe · clasele III–IV

An care are 366 de zile în loc de 365, luna februarie având 29 de zile în loc de 28. Se repetă, în general, o dată la 4 ani.

Exemplu: 2024 și 2028 sunt ani bisecți; 2025, 2026, 2027 nu sunt.

Aproximare prin lipsă și prin adaos

Aritmetică · clasele V–VI

Aproximarea unui număr la un ordin dat (zecimi, sutimi…): prin lipsă este cel mai apropiat număr cu acel număr de zecimale care este mai mic sau egal cu el, iar prin adaos este cel mai apropiat care este mai mare sau egal cu el. Nu se ține cont de cifra următoare, spre deosebire de rotunjire.

Exemplu: 1,274: prin lipsă la sutimi 1,27, prin adaos la sutimi 1,28 (1,27 < 1,274 < 1,28); 1,(3) = 1,333… ⟹ prin lipsă la sutimi 1,33

Arc de cerc

Geometrie plană · clasele V–VI

Porțiune a unui cerc cuprinsă între două puncte ale sale. Arcul mic este cel mai scurt dintre cele două arce determinate; arcul mare este celălalt.

Arie

Geometrie plană · clasele V–VI

Măsura suprafeței unei figuri geometrice, exprimată în unități pătrate (cm², m² etc.).

Exemplu: Pătrat: A = l²; Dreptunghi: A = L·l; Triunghi: A = (b·h)/2; Disc: A = π·r²

Arie laterală și arie totală

Corpuri geometrice · clasele VII–VIII

Aria laterală este suma ariilor fețelor laterale ale unui corp geometric; aria totală adaugă și aria bazei/bazelor.

Exemplu: Atotală = Alaterală + 2·Abază (pentru prismă)

B

Bec (electric)

Științe · clasele V–VI

Elementul circuitului care transformă energia electrică în lumină; se aprinde doar dacă circuitul prin care este legat este închis.

Exemplu: Becul unei lanterne se aprinde când circuitul este închis.

Biodiversitate

Științe · clasele V–VI

Varietatea viețuitoarelor (specii de plante, animale și alte organisme) dintr-un ecosistem sau dintr-o zonă.

Exemplu: O pădure cu multe specii de copaci, păsări și insecte are o biodiversitate ridicată.

Bisectoare

Geometrie plană · clasele V–VI

Semidreapta care împarte un unghi în două unghiuri egale. Orice punct de pe bisectoarea unui unghi este egal depărtat de laturile unghiului.

Exemplu: BD bisectoarea ∠ABC ⟹ ∠ABD = ∠DBC

C

Catetă și ipotenuză

Geometrie plană · clasele V–VI

Într-un triunghi dreptunghic, catetele sunt laturile care formează unghiul drept, iar ipotenuza este latura opusă unghiului drept (cea mai lungă latură).

Exemplu: a² + b² = c², unde a, b sunt catete și c este ipotenuza

Centru de greutate

Geometrie plană · clasele VII–VIII

Punctul de intersecție al medianelor unui triunghi (notat G), care împarte fiecare mediană în raport 2:1, măsurat din vârf.

Cerc

Geometrie plană · clasele I–II

Cerc cu centrul O și raza rOr

Mulțimea punctelor din plan aflate la aceeași distanță (raza) față de un punct fix, numit centru.

Exemplu: Lungimea cercului (circumferința): C = 2·π·r; Aria discului: A = π·r²

Cerc circumscris

Geometrie plană · clasele V–VI

Cercul care trece prin toate vârfurile unui poligon. Centrul său (circumcentrul) este punctul de intersecție al mediatoarelelor laturilor.

Cerc înscris

Geometrie plană · clasele V–VI

Cercul tangent la toate laturile unui poligon convex. Centrul său (incentrul) este punctul de intersecție al bisectoarelor unghiurilor.

Cilindru circular drept

Corpuri geometrice · clasele VII–VIII

Corp geometric obținut prin rotirea unui dreptunghi în jurul uneia dintre laturi; are două baze circulare congruente și paralele, legate printr-o suprafață laterală curbă. Segmentele care unesc cele două cercuri, paralele cu axa, se numesc generatoare (g) și sunt congruente cu înălțimea (g = h).

Exemplu: Volum: V = π·r²·h; Aria laterală: Alaterală = 2·π·r·h; Aria totală: Atotală = 2·π·r·(r+h)

Circuit electric

Științe · clasele V–VI

Drumul închis, format din conductoare de legătură, prin care circulă curentul electric, pornind de la sursa de tensiune și întorcându-se la ea. Conține de obicei o sursă, unul sau mai multe elemente de consum (ex. bec) și un întrerupător.

Exemplu: O baterie, un bec și un întrerupător legate prin fire formează un circuit electric simplu.

Circuit serie și circuit paralel

Științe · clasele V–VI

Într-un circuit serie, elementele sunt legate unul după altul, pe un singur drum — deschiderea oricărui întrerupător oprește tot curentul. Într-un circuit paralel, elementele sunt legate pe ramuri diferite, între aceleași două borne ale sursei — un întrerupător deschis oprește curentul doar pe ramura lui, fără să afecteze celelalte ramuri.

Exemplu: Într-un circuit paralel cu două becuri, fiecare pe propria ramură cu propriul întrerupător, stingerea unui bec nu îl stinge și pe celălalt.

Clasificarea triunghiurilor

Geometrie plană · clasele V–VI

După laturi: echilateral (toate laturile congruente), isoscel (două laturi congruente), oarecare (nicio latură congruentă cu alta). După unghiuri: ascuțitunghic, dreptunghic (un unghi de 90°), obtuzunghic.

Exemplu: AB = AC ⟹ isoscel; AB = BC = CA ⟹ echilateral; m(∢A) = 90° ⟹ dreptunghic

Coardă

Geometrie plană · clasele V–VI

Segmentul care unește două puncte ale unui cerc. Diametrul este cea mai lungă coardă a cercului.

Condensarea

Științe · clasele V–VI

Procesul prin care vaporii de apă din aer trec în stare lichidă, de obicei la contactul cu o suprafață rece — procesul invers evaporării.

Exemplu: Picăturile fine de apă apărute pe o sticlă rece scoasă din frigider apar prin condensarea vaporilor de apă din aer.

Con circular drept

Corpuri geometrice · clasele VII–VIII

Corp geometric obținut prin rotirea unui triunghi dreptunghic în jurul unei catete; are o bază circulară și un vârf situat pe perpendiculara dusă din centrul bazei.

Exemplu: Volum: V = (π·r²·h)/3; Aria laterală: Alaterală = π·r·g; Aria totală: Atotală = π·r·(r+g)

Coordonatele mijlocului unui segment

Algebră & funcții · clasele VII–VIII

Mijlocul M al segmentului AB, cu A(xA, yA) și B(xB, yB), are coordonatele xM = (xA + xB)/2 și yM = (yA + yB)/2 — media aritmetică a coordonatelor capetelor.

Exemplu: A(2, 1), B(6, 5) ⟹ M(4, 3)

Criterii de divizibilitate

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Reguli care arată dacă un număr natural se împarte exact la 2, 3, 4, 5, 6, 9, 10 sau 25, fără să facem împărțirea.

Mai mult

Cu 2: ultima cifră este 0, 2, 4, 6 sau 8. Cu 3 (respectiv 9): suma cifrelor este divizibilă cu 3 (respectiv 9). Cu 4: numărul format din ultimele două cifre este divizibil cu 4. Cu 5: ultima cifră este 0 sau 5. Cu 6: numărul este divizibil și cu 2, și cu 3. Cu 10: ultima cifră este 0. Cu 25: ultimele două cifre sunt 00, 25, 50 sau 75.

Exemplu: 132: ultima cifră 2 ⟹ divizibil cu 2; 1 + 3 + 2 = 6 ⟹ divizibil cu 3; deci 132 este divizibil cu 6 (132 : 6 = 22)

Cub

Corpuri geometrice · clasele V–VI

Corp geometric cu 6 fețe pătrate congruente, 12 muchii congruente și 8 vârfuri. Diagonala cubului (care unește două vârfuri opuse, nu aparține niciunei fețe) are lungimea a√3, obținută aplicând teorema lui Pitagora diagonalei unei fețe (a√2) și unei muchii.

Exemplu: Latura a = 6 cm: diagonala feței 6√2 cm, diagonala cubului 6√3 cm; Volum: V = a³; Aria totală: A = 6a²

c.m.m.d.c.

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Cel mai mare divizor comun — cel mai mare număr natural care divide exact toate numerele date.

Exemplu: c.m.m.d.c.(12, 18) = 6

c.m.m.m.c.

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Cel mai mic multiplu comun — cel mai mic număr natural nenul care este multiplu al tuturor numerelor date.

Exemplu: c.m.m.m.c.(4, 6) = 12

D

Densitate

Științe · clasele V–VI

Raportul dintre masa și volumul unui corp; arată cât de „compact” este materialul din care este făcut corpul.

Exemplu: ρ = m : V; unitatea SI este kg/m³, dar în practică se folosește adesea g/cm³.

Descompunerea în factori

Algebră & funcții · clasele VII–VIII

Scrierea unei expresii algebrice ca produs de doi sau mai mulți factori — utilă pentru simplificări sau rezolvarea ecuațiilor.

Exemplu: x² − 3x + 2 = (x − 1)(x − 2)

Descompunerea unui număr în ordine

Aritmetică · clasele III–IV

Scrierea unui număr natural ca sumă a valorilor fiecărei cifre, în funcție de poziția ei (unități, zeci, sute, mii…).

Exemplu: 1867 = 1 mie + 8 sute + 6 zeci + 7 unități

Diagonală

Geometrie plană · clasele VII–VIII

Diagonala AC într-un patrulater ABCDABCD

Segmentul care unește două vârfuri neadiacente ale unui poligon.

Exemplu: Un patrulater are 2 diagonale; un hexagon are 9 diagonale.

Diagramă cu bare

Statistică · clasele III–IV

Reprezentare grafică a datelor statistice prin bare (dreptunghiuri) a căror înălțime este proporțională cu valoarea reprezentată.

Exemplu: O bară de 15 cm pentru 30 de elevi, alături de una de 10 cm pentru 20 de elevi, arată vizual diferența dintre cele două clase.

Diametru

Geometrie plană · clasele V–VI

Coarda care trece prin centrul cercului; are lungimea egală cu dublul razei.

Exemplu: d = 2r

Diedru

Geometrie în spațiu · clasele VII–VIII

Figura geometrică formată din două semiplane cu aceeași muchie. Măsura diedrului este unghiul dintre cele două semiplane, măsurat perpendicular pe muchie.

Exemplu: Diedrul format de două fețe alăturate ale unui cub are 90°.

Disc

Geometrie plană · clasele VII–VIII

Mulțimea punctelor din plan aflate la o distanță mai mică sau egală cu raza față de centru — cercul împreună cu interiorul său.

Exemplu: Aria discului de rază r: A = π·r²

Distanța de la un punct la o dreaptă

Geometrie plană · clasele V–VI

Lungimea segmentului perpendicular dus din acel punct pe dreaptă — cea mai scurtă distanță posibilă de la punct la orice punct al dreptei.

Distanța de la un punct la un plan

Geometrie în spațiu · clasele VII–VIII

Lungimea segmentului perpendicular dus din acel punct pe plan — cea mai scurtă distanță posibilă de la punct la orice punct al planului.

Exemplu: d(A, planul (BCD)) = AA', unde AA' ⊥ (BCD)

Distanța dintre două puncte

Algebră & funcții · clasele VII–VIII

Lungimea segmentului care unește punctele A(xA, yA) și B(xB, yB) din sistemul de axe xOy: AB = √((xB − xA)² + (yB − yA)²). Formula vine din teorema lui Pitagora, aplicată în triunghiul dreptunghic cu catetele paralele cu axele.

Exemplu: A(1, 2), B(4, 6) ⟹ AB = √(3² + 4²) = √25 = 5

Divizor

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Un număr natural care împarte exact (fără rest) un alt număr.

Exemplu: divizorii lui 12 sunt 1, 2, 3, 4, 6, 12

Dreaptă paralelă cu un plan

Geometrie în spațiu · clasele VII–VIII

O dreaptă este paralelă cu un plan dacă nu are niciun punct comun cu el. Criteriu: dacă o dreaptă, care nu este conținută în plan, este paralelă cu o dreaptă din plan, atunci ea este paralelă cu planul.

Exemplu: În cubul ABCDA'B'C'D': A'B' ∥ AB și AB ⊂ (ABC) ⟹ A'B' ∥ (ABC)

Dreaptă perpendiculară pe plan

Geometrie în spațiu · clasele VII–VIII

O dreaptă este perpendiculară pe un plan dacă este perpendiculară pe orice dreaptă din plan care trece prin piciorul ei.

Exemplu: d ⊥ α ⟺ d ⊥ a și d ⊥ b, unde a, b ⊂ α sunt drepte secante

Drepte paralele

Geometrie plană · clasele V–VI

Două drepte situate în același plan care nu se intersectează niciodată, oricât ar fi prelungite.

Exemplu: AB ∥ CD

Drepte perpendiculare

Geometrie plană · clasele V–VI

Două drepte care se intersectează formând un unghi drept (90°).

Exemplu: AB ⊥ CD

Dreptunghi

Geometrie plană · clasele I–II

Patrulater cu toate unghiurile drepte și laturile opuse congruente și paralele două câte două. Diagonalele sunt congruente și se înjumătățesc.

Exemplu: Aria dreptunghiului: A = L · l

E

Ecosistem

Științe · clasele V–VI

Ansamblul format din viețuitoarele dintr-o zonă (factorii biotici) și mediul lor neviu (factorii abiotici), împreună cu relațiile dintre ele.

Exemplu: Un lac, cu peștii, plantele și apa lui, formează un ecosistem.

Ecuație

Algebră & funcții · clasele V–VI

Egalitate care conține una sau mai multe necunoscute. Rezolvarea ecuației înseamnă găsirea valorilor necunoscutelor pentru care egalitatea este adevărată.

Exemplu: 2x + 3 = 7 ⟹ x = 2

Evaporare

Științe · clasele V–VI

Procesul prin care un lichid se transformă în vapori, doar la suprafața lui și la orice temperatură (nu doar la temperatura de fierbere). Este mai rapidă atunci când suprafața de contact cu aerul este mai mare sau temperatura este mai ridicată.

Exemplu: Spre deosebire de fierbere (care are loc în toată masa lichidului, la o temperatură fixă), evaporarea unei bălți are loc treptat, doar la suprafață.

Expresie algebrică

Algebră & funcții · clasele VII–VIII

Combinație de numere, litere (variabile) și operații matematice, adesea notată E(x) când depinde de o variabilă x.

Exemplu: E(x) = 3x² − 5x + 2

F

Factor abiotic

Științe · clasele V–VI

Element neviu al mediului care influențează viețuitoarele dintr-un ecosistem, precum lumina, temperatura, apa sau solul.

Exemplu: Temperatura apei unui lac este un factor abiotic.

Factor biotic

Științe · clasele V–VI

Viețuitoare dintr-un ecosistem care influențează celelalte viețuitoare din jurul ei, prin relații precum hrănirea, competiția sau colaborarea.

Exemplu: Peștii, plantele și algele dintr-un lac sunt factori biotici.

Formule de calcul prescurtat

Algebră & funcții · clasele VII–VIII

Egalități valabile pentru orice numere reale a și b, folosite pentru calcule rapide și pentru descompuneri în factori: (a + b)² = a² + 2ab + b²; (a − b)² = a² − 2ab + b²; (a − b)(a + b) = a² − b².

Exemplu: (x + 3)² = x² + 6x + 9; (5x − 4)² = 25x² − 40x + 16; (4x − y)(4x + y) = 16x² − y²

Fotosinteză

Științe · clasele V–VI

Procesul prin care plantele, cu ajutorul clorofilei, transformă dioxidul de carbon (absorbit din aer) și apa (absorbită din sol, împreună cu sărurile minerale), folosind energia luminii, în substanțe organice (hrană) și oxigen, eliberat în atmosferă.

Exemplu: dioxid de carbon + apă + lumină → substanțe organice + oxigen

Fracție

Mulțimi & numere · clasele III–IV

Mod de a reprezenta o parte dintr-un întreg, sub forma a/b: numărătorul a arată câte părți se iau, numitorul b arată în câte părți egale a fost împărțit întregul.

Exemplu: 3/4: numărător 3, numitor 4

Fracție ordinară și fracție zecimală

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Orice fracție ordinară se poate scrie ca fracție zecimală prin împărțirea numărătorului la numitor; invers, o fracție zecimală se scrie ca fracție ordinară cu numitor putere a lui 10 (sau, pentru cele periodice, printr-un calcul special).

Exemplu: 3/4 = 0,75; 0,(3) = 1/3

Fracție subunitară, echiunitară, supraunitară

Mulțimi & numere · clasele V–VI

O fracție este subunitară dacă numărătorul e mai mic decât numitorul (< 1), echiunitară dacă sunt egali (= 1) și supraunitară dacă numărătorul e mai mare (> 1).

Exemplu: 2/5 subunitară, 5/5 echiunitară, 7/5 supraunitară

Frecvență relativă

Statistică · clasele V–VI

Raportul dintre frecvența absolută a unei valori și numărul total de date. Se exprimă ca fracție, zecimal sau procent.

Exemplu: 6 apariții din 30 → fr = 6/30 = 0,2 = 20%

Funcție

Algebră & funcții · clasele VII–VIII

Regulă care asociază fiecărui element din mulțimea A (domeniu) exact un element din mulțimea B (codomeniu). Notație: f: A → B, x ↦ f(x).

Exemplu: f: ℝ → ℝ, f(x) = x + 1: lui 2 îi corespunde exact valoarea 3

Funcție liniară (de gradul I)

Algebră & funcții · clasele VII–VIII

Funcție de forma f(x) = ax + b, a ≠ 0. Graficul este o dreaptă care taie axa Oy în punctul de ordonată b.

Exemplu: f(x) = 2x − 3: graficul taie Oy în (0, −3)

G

Generatoare

Corpuri geometrice · clasele VII–VIII

La un con, segmentul care unește vârful cu un punct de pe cercul bazei; toate generatoarele unui con circular drept sunt congruente.

Exemplu: g² = r² + h²

Gimnosperme și angiosperme

Științe · clasele V–VI

Cele două mari grupe de plante cu semințe. Gimnospermele au semințele neînvelite, așezate pe solzii conurilor (frunze de obicei aciculare); angiospermele (plantele cu flori) au semințele protejate în interiorul unui fruct.

Exemplu: molidul, bradul — gimnosperme; mărul, grâul — angiosperme

Graficul unei funcții

Algebră & funcții · clasele VII–VIII

Mulțimea punctelor de coordonate (x, f(x)), reprezentate într-un sistem de axe, pentru toate valorile x din domeniul funcției f.

Exemplu: Graficul lui f(x) = x conține punctul (2, 2).

Grupe de viețuitoare

Științe · clasele V–VI

Viețuitoarele se clasifică, după caracteristici comune, în grupe precum mamifere, păsări, pești, insecte sau plante.

Exemplu: Păstrăvul este un pește, rața sălbatică este o pasăre, iar țânțarul este o insectă.

I

Inecuație

Algebră & funcții · clasele V–VI

Relație între expresii algebrice cu un semn de inegalitate (<, >, ≤, ≥) în loc de egalitate. Rezolvarea e o mulțime de valori, nu un singur număr.

Exemplu: 2x − 3 ≤ 7 ⟹ x ≤ 5 (pentru x ∈ ℝ)

Interval de numere reale

Mulțimi & numere · clasele VII–VIII

Mulțime de numere reale cuprinse între două valori (capete), care poate fi închisă (include capetele, [a,b]), deschisă (nu le include, (a,b)) sau semideschisă.

Exemplu: [−2, 5) = {x ∈ ℝ | −2 ≤ x < 5}

Inversul unui număr

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Pentru un număr nenul a, inversul său este 1/a — produsul unui număr cu inversul său este întotdeauna 1.

Exemplu: inversul lui 5 este 1/5; inversul fracției 2/3 este 3/2

Î

Împărțirea cu rest

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Pentru oricare numere naturale a și b, cu b ≠ 0, există și sunt unice numerele naturale q (câtul) și r (restul) astfel încât a = b · q + r, cu 0 ≤ r < b (deîmpărțit = împărțitor · cât + rest, restul fiind mai mic decât împărțitorul). Dacă r = 0, împărțirea este exactă.

Exemplu: 35 : 15 = 2 rest 5, deoarece 35 = 15 · 2 + 5 și 5 < 15

Înălțime

Geometrie plană · clasele V–VI

Segmentul perpendicular dintr-un vârf pe latura opusă (sau prelungirea ei). Cele trei înălțimi ale unui triunghi sunt concurente în ortocentru (H).

Exemplu: AD ⊥ BC, D ∈ BC ⟹ AD este înălțimea din A

Întrerupător

Științe · clasele V–VI

Elementul circuitului care poate întrerupe sau permite trecerea curentului electric, deschizând sau închizând circuitul.

Exemplu: Întrerupătorul de pe perete aprinde sau stinge un bec din cameră.

L

Linie mijlocie în trapez

Geometrie plană · clasele VII–VIII

Segmentul care unește mijloacele laturilor neparalele ale unui trapez. Este paralel cu bazele și egal cu semisuma lor.

Exemplu: MN ∥ AB ∥ DC și MN = (AB+DC)/2

Linie mijlocie în triunghi

Geometrie plană · clasele VII–VIII

Segmentul care unește mijloacele a două laturi ale unui triunghi. Este paralel cu a treia latură și egal cu jumătate din ea.

Exemplu: MN ∥ BC și MN = BC/2

Linie mijlocie în triunghi (spațiu)

Geometrie în spațiu · clasele VII–VIII

În orice triunghi din spațiu, segmentul care unește mijloacele a două laturi este paralel cu a treia latură și egal cu jumătate din ea — proprietate valabilă indiferent de orientarea triunghiului în spațiu.

Exemplu: MN linie mijlocie în △ABC ⟹ MN ∥ BC și MN = BC/2

M

Mediana corespunzătoare ipotenuzei

Geometrie plană · clasele V–VI

Într-un triunghi dreptunghic, mediana dusă din vârful unghiului drept spre ipotenuză are lungimea egală cu jumătate din ipotenuză.

Exemplu: AM mediană din A pe ipotenuza BC ⟹ AM = BC/2

Mediană

Geometrie plană · clasele V–VI

Segmentul care unește un vârf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse. Cele trei mediane se intersectează în centrul de greutate (G), care împarte fiecare mediană în raport 2:1 față de vârf.

Exemplu: AM mediană ⟹ AG = 2/3 · AM

Mediană (statistică)

Statistică · clasele VII–VIII

Valoarea din mijlocul unui șir de date ordonat crescător. Dacă numărul de date e par, mediana e media celor două valori din mijloc.

Exemplu: 2, 5, 7, 9, 12 → mediana = 7; pentru 2, 5, 7, 9 → (5+7)/2 = 6

Mediatoare

Geometrie plană · clasele V–VI

Dreapta perpendiculară pe un segment în mijlocul acestuia. Orice punct de pe mediatoare este egal depărtat de capetele segmentului.

Exemplu: P ∈ mediatoarea [AB] ⟹ PA = PB

Media geometrică

Algebră & funcții · clasele VII–VIII

Pentru două numere pozitive a și b, media geometrică este √(a·b) — distinctă de media aritmetică (a+b)/2.

Exemplu: media geometrică a lui 4 și 9 este √36 = 6

Medie aritmetică

Statistică · clasele V–VI

Suma valorilor împărțită la numărul lor. Notată x̄ (x-bar).

Exemplu: x̄ = (3 + 7 + 5) / 3 = 5

Medie ponderată

Statistică · clasele VII–VIII

Medie care ține cont de frecvența (ponderea) fiecărei valori: x̄ = (x₁f₁ + x₂f₂ + … + xₙfₙ) / (f₁ + f₂ + … + fₙ).

Exemplu: note 8 (de 3 ori) și 10 (de 2 ori): x̄ = (8·3+10·2)/5 = 8,8

Mișcările Pământului (rotație și revoluție)

Științe · clasele III–IV

Mișcarea de rotație este învârtirea Pământului în jurul propriei axe, durează aproximativ 24 de ore și formează ziua și noaptea. Mișcarea de revoluție este deplasarea Pământului pe orbită, în jurul Soarelui, durează aproximativ 365 de zile și formează anotimpurile.

Exemplu: Când în emisfera nordică este vară, în emisfera sudică este iarnă — efect al mișcării de revoluție.

Modul (statistică)

Statistică · clasele VII–VIII

Valoarea (sau valorile) care apare cel mai frecvent într-un șir de date.

Exemplu: 2, 3, 3, 5, 7, 3, 8 → modul = 3

Muchie

Corpuri geometrice · clasele V–VI

Segmentul de intersecție a două fețe ale unui corp geometric.

Multiplu

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Un număr care se obține înmulțind un număr dat cu un număr natural.

Exemplu: multiplii lui 4 sunt 0, 4, 8, 12, 16, 20, …

Mulțimi de numere

Mulțimi & numere · clasele VII–VIII

ℕ — naturale (0, 1, 2, …); ℤ — întregi (…, −2, −1, 0, 1, 2, …); ℚ — raționale (fracții a/b, b≠0); ℝ — reale (toate de mai sus + iraționale). ℕ ⊂ ℤ ⊂ ℚ ⊂ ℝ.

N

Număr irațional

Mulțimi & numere · clasele VII–VIII

Număr real care nu poate fi exprimat ca raport a două numere întregi. Reprezentarea zecimală este infinită și neperiodică.

Exemplu: √2 ≈ 1,4142…, π ≈ 3,1415…

Număr prim

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Număr natural mai mare decât 1 care are exact doi divizori: 1 și el însuși. Un număr natural mai mare decât 1 care nu este prim se numește compus.

Exemplu: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, …; 12 este compus (divizori: 1, 2, 3, 4, 6, 12)

Numere pare și impare

Mulțimi & numere · clasele III–IV

Un număr natural este par dacă se împarte exact la 2 (rest 0) și impar dacă împărțirea la 2 dă rest 1.

Exemplu: 0, 2, 4, 6, … pare; 1, 3, 5, 7, … impare

Numere prime

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Numere naturale mai mari decât 1, care au exact doi divizori: 1 și ele însele. Orice alt număr natural mai mare decât 1 se poate scrie în mod unic ca produs de puteri de numere prime (descompunere în factori primi).

Exemplu: 432 = 2⁴ · 3³ — factorii primi ai lui 432 sunt 2 și 3; 15 nu este prim (divizori: 1, 3, 5, 15)

O

Operația inversă

Aritmetică · clasele I–II

Operația care „anulează" efectul alteia — scăderea verifică adunarea, împărțirea verifică înmulțirea.

Exemplu: 23 + 15 = 38 ⟹ verificare: 38 − 15 = 23

Opusul unui număr

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Numărul cu același modul, dar de semn contrar. Suma unui număr cu opusul său este întotdeauna 0.

Exemplu: opusul lui 5 este −5; opusul lui −3 este 3; a + (−a) = 0

Ordonarea numerelor

Aritmetică · clasele III–IV

Așezarea unor numere în ordine crescătoare (de la cel mai mic la cel mai mare) sau descrescătoare (invers).

Exemplu: 2, 5, 8, 11 este ordinea crescătoare a acestor numere

Ortocentru

Geometrie plană · clasele V–VI

Punctul de intersecție al înălțimilor unui triunghi (notat H).

P

Paralelipiped dreptunghic

Corpuri geometrice · clasele V–VI

Corp geometric cu 6 fețe dreptunghiulare, opuse două câte două și congruente; are 12 muchii și 8 vârfuri.

Exemplu: Volum: V = L·l·h; Aria totală: A = 2·(L·l + L·h + l·h)

Paralelogram

Geometrie plană · clasele VII–VIII

Paralelogram ABCDABCD

Patrulater cu laturile opuse paralele două câte două (și, ca urmare, congruente). Diagonalele se înjumătățesc.

Exemplu: Aria paralelogramului: A = b · h

Pătrat

Geometrie plană · clasele I–II

Patrulater cu toate cele patru laturi congruente și toate unghiurile drepte. Diagonalele sunt congruente, perpendiculare și se înjumătățesc.

Exemplu: Aria pătratului cu latura a: A = a²

Pătrat perfect

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Număr natural care este pătratul unui alt număr natural, adică n = k² cu k număr natural. Șirul pătratelor perfecte este 0, 1, 4, 9, 16, 25, 36, … Ultima cifră a unui pătrat perfect este 0, 1, 4, 5, 6 sau 9; un număr care se termină cu 2, 3, 7 sau 8 nu este pătrat perfect.

Exemplu: 49 = 7², deci 49 este pătrat perfect; 50 nu este (7² = 49 < 50 < 64 = 8²)

Perimetru

Geometrie plană · clasele III–IV

Suma lungimilor tuturor laturilor unei figuri geometrice (sau lungimea conturului, pentru cerc).

Exemplu: Perimetrul dreptunghiului: P = 2·(L + l)

Piramidă

Corpuri geometrice · clasele VII–VIII

Corp geometric cu o bază poligonală și fețe laterale triunghiulare, unite într-un vârf comun. Piramida este regulată dacă baza e un poligon regulat, iar vârful se proiectează în centrul bazei.

Exemplu: Volum: V = (Abază · h)/3; Aria laterală (piramidă regulată): Alaterală = (Pbază · apotemă)/2

Prismă

Corpuri geometrice · clasele VII–VIII

Corp geometric cu două baze congruente și paralele (poligoane) și fețe laterale paralelograme. Prisma este dreaptă dacă muchiile laterale sunt perpendiculare pe bază — în acest caz, fețele laterale sunt dreptunghiuri.

Exemplu: Volum: V = Abază · h; Aria laterală (prismă dreaptă): Alaterală = Pbază · h

Probabilitate

Statistică · clasele V–VI

Măsura șanselor ca un eveniment să se producă. Când toate cazurile sunt la fel de probabile, este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile: p = cazuri favorabile / cazuri posibile.

Mai mult

Are valori între 0 (eveniment imposibil) și 1 (eveniment sigur) și se poate scrie ca fracție, fracție zecimală sau procent.

Exemplu: La aruncarea unui zar, probabilitatea de a obține un număr par este 3/6 = 1/2 (cazuri favorabile: 2, 4, 6; cazuri posibile: 1, 2, 3, 4, 5, 6)

Procente

Algebră & funcții · clasele V–VI

O fracție cu numitorul 100. p% reprezintă p părți din 100.

Exemplu: 30% din 200 = 30/100 × 200 = 60

Proiecție pe un plan

Geometrie în spațiu · clasele VII–VIII

Proiecția unui punct pe un plan este piciorul perpendicularei duse din acel punct pe plan. Stă la baza definirii unghiului dintre o dreaptă și un plan (vezi „Unghiul dintre o dreaptă și un plan”).

Proporție

Algebră & funcții · clasele V–VI

Egalitate între două rapoarte: a/b = c/d. Proprietate fundamentală: produsul extremilor este egal cu produsul mijlocilor.

Exemplu: a/b = c/d ⟺ a·d = b·c

Puncte coliniare

Geometrie plană · clasele V–VI

Puncte situate pe aceeași dreaptă.

Exemplu: A, B, C coliniare, în această ordine ⟹ AB + BC = AC

Putere

Algebră & funcții · clasele V–VI

Notație aⁿ pentru produsul repetat al lui a (baza) de n ori (exponentul): aⁿ = a·a·…·a.

Exemplu: 2³ = 2·2·2 = 8

R

Radical

Mulțimi & numere · clasele VII–VIII

Simbolul √ care indică rădăcina pătrată a unui număr nenegativ. √a este numărul nenegativ care, ridicat la pătrat, dă a (a ≥ 0).

Exemplu: √9 = 3 (pentru că 3² = 9); √2 ≈ 1,4142…

Rapoarte trigonometrice în triunghiul dreptunghic

Geometrie plană · clasele VII–VIII

Într-un triunghi dreptunghic, pentru un unghi ascuțit: sinus = cateta opusă/ipotenuză, cosinus = cateta alăturată/ipotenuză, tangentă = cateta opusă/cateta alăturată.

Exemplu: sin A = a/c, cos A = b/c, tg A = a/b

Raționalizarea numitorului

Mulțimi & numere · clasele VII–VIII

Transformarea unei fracții cu radical la numitor într-o fracție cu numitor rațional, amplificând-o cu conjugata numitorului. Dacă numitorul este a√b, se amplifică cu √b.

Mai mult

Dacă numitorul este √a ± √b, se amplifică cu √a ∓ √b, folosind (√a − √b)(√a + √b) = a − b.

Exemplu: 6/√3 = 6√3/(√3·√3) = 6√3/3 = 2√3; 1/(√2 − 1) = (√2 + 1)/((√2)² − 1²) = √2 + 1

Raza cercului

Geometrie plană · clasele V–VI

Segmentul care unește centrul cercului cu un punct de pe cerc; toate razele unui cerc sunt congruente.

Regula unui șir

Aritmetică · clasele I–II

Modelul după care se generează termenii unui șir, permițând determinarea termenilor următori.

Exemplu: 2, 4, 6, 8, ... — regula este „adaugă 2”, următorul termen e 10

Resurse naturale

Științe · clasele III–IV

Materiale sau elemente oferite de natură, pe care oamenii le folosesc fără să le fi creat ei înșiși (apă, aer, sol, piatră, lemn, minerale etc.).

Exemplu: Piatra și marmura folosite la construcții sunt resurse naturale.

Reuniunea și intersecția mulțimilor

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Reuniunea A ∪ B conține elementele care sunt în A sau în B (sau în ambele). Intersecția A ∩ B conține doar elementele comune celor două mulțimi.

Exemplu: A={1,2,3}, B={2,3,4} ⟹ A∪B={1,2,3,4}, A∩B={2,3}

Romb

Geometrie plană · clasele VII–VIII

Patrulater cu toate cele patru laturi congruente. Diagonalele sunt perpendiculare, se înjumătățesc și sunt bisectoarele unghiurilor.

Exemplu: Aria rombului cu diagonalele d₁, d₂: A = (d₁ · d₂)/2

Rotunjirea numerelor

Aritmetică · clasele III–IV

Aproximarea unui număr la cea mai apropiată valoare a unui anumit ordin (zeci, sute, mii…), păstrând cifrele de la acel ordin în sus.

Exemplu: 1880 rotunjit la mii = 2000

S

Scara unei hărți/schițe

Unități de măsură · clasele V–VI

Raportul dintre o distanță desenată pe o hartă/schiță și distanța reală corespunzătoare din teren, scris sub forma 1:n (o unitate pe desen reprezintă n unități în realitate).

Exemplu: la scara 1:10000, 1cm pe schiță reprezintă 10000cm=100m în teren

Scoaterea factorilor de sub radical

Mulțimi & numere · clasele VII–VIII

Pentru a ≥ 0 și b ≥ 0: √(a²·b) = a√b. Se descompune numărul de sub radical într-un produs cu un pătrat perfect (sau în factori primi) și se scot din radical factorii care apar la putere pară.

Mai mult

Operația inversă, introducerea factorului sub radical: a√b = √(a²·b), cu a ≥ 0.

Exemplu: √12 = √(4·3) = 2√3; √180 = √(2²·3²·5) = 6√5; 3√5 = √(9·5) = √45

Secțiune axială

Corpuri geometrice · clasele VII–VIII

Figura obținută prin intersecția unui corp de rotație (con, cilindru) cu un plan care conține axa de rotație.

Semidreaptă

Geometrie plană · clasele III–IV

Partea unei drepte situată de o parte a unui punct fix (origine), incluzând acel punct — spre deosebire de dreaptă, are un singur capăt.

Exemplu: [OA — semidreapta cu originea O, care trece prin A

Semidrepte opuse

Geometrie plană · clasele III–IV

Două semidrepte cu aceeași origine, care împreună formează o dreaptă — au același suport, dar sensuri opuse.

Exemplu: [OA și [OB sunt semidrepte opuse dacă A, O, B sunt coliniare, cu O între A și B

Sferă

Corpuri geometrice · clasele VII–VIII

Mulțimea punctelor din spațiu aflate la aceeași distanță (raza) față de un punct fix, numit centru.

Exemplu: Volum: V = (4·π·r³)/3; Aria sferei: A = 4·π·r²

Simetrie axială

Geometrie plană · clasele V–VI

Transformare geometrică în care axa de simetrie d este mediatoarea segmentului dintre orice punct și imaginea sa.

Exemplu: A'(x, −y) este simetricul lui A(x, y) față de axa Ox

Simetrie față de un punct

Geometrie plană · clasele V–VI

Transformare geometrică în care punctul de simetrie O este mijlocul segmentului dintre orice punct și imaginea sa simetrică.

Exemplu: A'(−x, −y) este simetricul lui A(x, y) față de origine

Sistem de axe ortogonale

Algebră & funcții · clasele VII–VIII

Două drepte perpendiculare (axa Ox și axa Oy) care se intersectează în originea O, folosite pentru a asocia fiecărui punct din plan o pereche de coordonate (x, y).

Exemplu: A(2, 3): abscisa 2, ordonata 3

Sistem de ecuații

Algebră & funcții · clasele VII–VIII

Ansamblu de ecuații care trebuie satisfăcute simultan de aceleași necunoscute. Metodele de rezolvare: substituție, reducere (adunare/scădere).

Exemplu: x + y = 5 și x − y = 1 ⟹ x = 3, y = 2

Sursă de tensiune

Științe · clasele V–VI

Elementul circuitului care furnizează energia necesară trecerii curentului electric. Are două borne: polul pozitiv (+) și polul negativ (−).

Exemplu: O baterie este o sursă de tensiune.

T

Tabel de date

Statistică · clasele I–II

Modalitate de organizare a datelor statistice pe rânduri și coloane, pentru a le compara sau interpreta mai ușor.

Exemplu: Un tabel cu coloanele „Ziua” și „Numărul de vizitatori” pentru fiecare zi a săptămânii.

Tangentă la cerc

Geometrie plană · clasele V–VI

Dreaptă care are un singur punct comun cu cercul (punctul de tangență); este perpendiculară pe raza dusă în acest punct. O dreaptă aflată la distanța d de centrul unui cerc de rază r este secantă dacă d < r, tangentă dacă d = r și exterioară dacă d > r.

Mai mult

Dintr-un punct exterior se pot duce exact două tangente, iar segmentele de tangentă sunt congruente.

Exemplu: r = 5 cm: d = 3 cm ⟹ secantă; d = 5 cm ⟹ tangentă; d = 7 cm ⟹ exterioară

Teorema catetei

Geometrie plană · clasele VII–VIII

Într-un triunghi dreptunghic, pătratul unei catete este egal cu produsul dintre ipotenuză și proiecția acelei catete pe ipotenuză.

Exemplu: D — piciorul înălțimii din A pe BC ⟹ AB² = BD·BC și AC² = CD·CB

Teorema celor trei perpendiculare

Geometrie în spațiu · clasele VII–VIII

Dacă A este un punct exterior planului α, AB este perpendiculara din A pe α (B ∈ α), d este o dreaptă din α care nu trece prin B, iar BC ⟂ d cu C ∈ d, atunci AC ⟂ d.

Exemplu: AB ⟂ α, BC ⟂ d ⟹ AC ⟂ d (folosită la calculul distanței de la un punct la o dreaptă)

Teorema înălțimii

Geometrie plană · clasele VII–VIII

Într-un triunghi dreptunghic, pătratul înălțimii corespunzătoare ipotenuzei este egal cu produsul proiecțiilor catetelor pe ipotenuză.

Exemplu: D — piciorul înălțimii din A pe BC ⟹ AD² = BD·DC

Teorema lui Pitagora

Geometrie plană · clasele V–VI

Într-un triunghi dreptunghic, pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor. Reciproca: dacă într-un triunghi pătratul unei laturi este egal cu suma pătratelor celorlalte două, triunghiul este dreptunghic.

Exemplu: a² + b² = c², unde c este ipotenuza; 3² + 4² = 5², deci triunghiul cu laturile 3, 4, 5 este dreptunghic

Teorema lui Thales

Geometrie plană · clasele VII–VIII

O dreaptă paralelă cu o latură a unui triunghi, care intersectează celelalte două laturi (sau prelungirile lor), determină pe acestea segmente proporționale. (Reciproca: o dreaptă care determină segmente proporționale pe două laturi ale unui triunghi este paralelă cu a treia latură.)

Exemplu: MN ∥ BC, M∈AB, N∈AC ⟹ AM/AB = AN/AC

Tetraedru regulat

Corpuri geometrice · clasele VII–VIII

Corp geometric cu 4 fețe, toate triunghiuri echilaterale congruente, 6 muchii congruente și 4 vârfuri.

Exemplu: Aria totală: A = l²√3; Volum: V = (l³√2)/12

Tipuri de respirație la viețuitoare

Științe · clasele V–VI

Modul în care o viețuitoare face schimb de gaze cu mediul, specific grupei din care face parte: respirație branhială (prin branhii, la pești), pulmonară (prin plămâni, la păsări și majoritatea mamiferelor), sau pulmo-cutanată (prin plămâni și prin piele, la amfibienii adulți).

Exemplu: păstrăvul — branhială; bufnița — pulmonară; broasca adultă — pulmo-cutanată

Trapez

Geometrie plană · clasele VII–VIII

Patrulater cu exact o pereche de laturi paralele, numite baze. Trapezul isoscel are laturile neparalele congruente; trapezul dreptunghic are un unghi drept.

Exemplu: Aria trapezului cu bazele B, b și înălțimea h: A = (B+b)·h/2

Triunghi

Geometrie plană · clasele V–VI

Triunghi ABCABC

Poligon cu trei laturi și trei unghiuri. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este întotdeauna 180°.

Exemplu: m(∢A) + m(∢B) + m(∢C) = 180°

Triunghiuri asemenea

Geometrie plană · clasele VII–VIII

Două triunghiuri sunt asemenea dacă au unghiurile respectiv congruente și laturile respectiv proporționale (raport de asemănare k). Se notează ABC ∼ A'B'C'.

Mai mult

Criterii de asemănare: U.U. (două unghiuri respectiv congruente), L.U.L. (două laturi respectiv proporționale și unghiurile dintre ele congruente), L.L.L. (toate laturile respectiv proporționale). Raportul perimetrelor este k, iar raportul ariilor este k².

Exemplu: ABC ∼ A'B'C', k = 2 ⟹ A'B' = 2·AB, P(A'B'C') = 2·P(ABC), A(A'B'C') = 4·A(ABC)

Triunghiuri congruente

Geometrie plană · clasele V–VI

Două triunghiuri sunt congruente dacă pot fi suprapuse: au elementele corespunzătoare (laturi și unghiuri) congruente două câte două. Criterii de congruență: L.U.L. (două laturi și unghiul dintre ele), U.L.U. (o latură și cele două unghiuri alăturate ei), L.L.L. (toate laturile).

Mai mult

La triunghiuri dreptunghice: C.C. (catetele), C.U. (o catetă și un unghi ascuțit alăturat ei), I.U. (ipotenuza și un unghi ascuțit), I.C. (ipotenuza și o catetă).

Exemplu: AB = A'B', AC = A'C', ∠A = ∠A' ⟹ ΔABC ≡ ΔA'B'C' (L.U.L.)

U

Unghi

Geometrie plană · clasele III–IV

Unghi AOBOAB

Figura geometrică formată din două semidrepte (laturile unghiului) cu aceeași origine (vârful unghiului). Se măsoară în grade.

Exemplu: ∠AOB, cu vârful O și laturile [OA și [OB

Unghiul a două drepte în spațiu

Geometrie în spațiu · clasele VII–VIII

Pentru două drepte din spațiu (concurente sau necoplanare), unghiul dintre ele se măsoară ducând, printr-un punct oarecare, paralele la cele două drepte și luând unghiul ascuțit (sau drept) dintre acestea.

Exemplu: Unghiul dintre o diagonală a unei fețe a cubului și o muchie necoplanară cu ea se măsoară astfel, ducând paralele printr-un punct comun.

Unghiul a două plane

Geometrie în spațiu · clasele VII–VIII

Pentru două plane care se intersectează, unghiul dintre ele este cea mai mică dintre măsurile diedrelor formate de acele plane — spre deosebire de un diedru (care poate avea orice măsură între 0° și 180°), unghiul dintre plane este întotdeauna de cel mult 90°.

Exemplu: Dacă cele două diedre formate au 70° și 110°, unghiul dintre plane este 70°.

Unghiul dintre o dreaptă și un plan

Geometrie în spațiu · clasele VII–VIII

Unghiul dintre o dreaptă și proiecția ei ortogonală pe acel plan. Este 0° dacă dreapta e paralelă cu planul (sau conținută în el) și 90° dacă dreapta e perpendiculară pe plan.

Exemplu: Unghiul dintre diagonala unui cub și baza lui este mai mic de 90°, dar mai mare de 0°.

Unghiuri adiacente complementare

Geometrie plană · clasele V–VI

Două unghiuri cu vârful și o latură comune, situate de o parte și de alta a laturii comune, a căror sumă a măsurilor este 90°.

Exemplu: ∠AOB + ∠BOC = 90°

Unghiuri adiacente suplementare

Geometrie plană · clasele V–VI

Două unghiuri cu vârful și o latură comune, situate de o parte și de alta a laturii comune, a căror sumă a măsurilor este 180°.

Exemplu: ∠AOB + ∠BOC = 180°

Unghiuri alterne interne

Geometrie plană · clasele V–VI

Unghiuri formate de două drepte tăiate de o secantă, situate de o parte și de alta a secantei, între cele două drepte. Dacă dreptele sunt paralele, unghiurile alterne interne sunt congruente (și reciproc).

Exemplu: a ∥ b, tăiate de secanta c ⟹ unghiurile alterne interne sunt congruente

Unghiuri congruente

Geometrie plană · clasele V–VI

Unghiuri care au aceeași măsură.

Exemplu: ∠AOB ≡ ∠COD ⟺ m(∠AOB) = m(∠COD)

Unghiuri corespondente

Geometrie plană · clasele V–VI

Unghiuri formate de două drepte tăiate de o secantă, situate de aceeași parte a secantei, unul intern și celălalt extern, neadiacente. Dacă dreptele sunt paralele, unghiurile corespondente sunt congruente (și reciproc); la fel sunt și unghiurile alterne externe.

Exemplu: a ∥ b, tăiate de secanta c, ∠1 = 65° ⟹ ∠2 = 65°

Unghiuri opuse la vârf

Geometrie plană · clasele V–VI

Unghiurile formate de două drepte concurente, situate de o parte și de alta a punctului de intersecție. Unghiurile opuse la vârf sunt întotdeauna congruente.

Exemplu: ∠AOC și ∠BOD opuse la vârf ⟹ ∠AOC = ∠BOD

Unghi exterior unui triunghi

Geometrie plană · clasele V–VI

Unghiul format într-un vârf al triunghiului de o latură și de prelungirea celeilalte laturi. Măsura unui unghi exterior este egală cu suma celor două unghiuri ale triunghiului neadiacente cu el (teorema unghiului exterior).

Exemplu: În ΔABC, cu D pe prelungirea lui BC: ∠ACD = ∠A + ∠B; dacă ∠A = 60° și ∠B = 70°, atunci ∠ACD = 130°

Unghi înscris în cerc

Geometrie plană · clasele VII–VIII

Unghi cu vârful pe cerc și laturile coarde ale cercului. Măsura sa este jumătate din arcul interceptat (teorema unghiului înscris).

Mai mult

Un unghi înscris într-un semicerc, adică unghiul cu laturile prin capetele unui diametru, are 90°.

Exemplu: ∠ACB = arc(AB) / 2; dacă AB este diametru, arc(AB) = 180°, deci ∠ACB = 90°

Unghi la centru

Geometrie plană · clasele V–VI

Unghi cu vârful în centrul cercului, ale cărui laturi sunt raze. Măsura sa este egală cu măsura arcului pe care îl subîntinde.

Exemplu: m(∠AOB) = arc(AB)

Unități de capacitate

Unități de măsură · clasele I–II

Litrul (l) este unitatea folosită pentru volumul lichidelor; nu este o unitate SI, dar este acceptată pentru utilizare alături de acesta (1 l = 1 dm³). Multiplii: decalitru (dal), hectolitru (hl), kilolitru (kl); submultiplii: decilitru (dl), centilitru (cl), mililitru (ml).

Exemplu: 1 l = 10 dl = 100 cl = 1000 ml

Unități de lungime

Unități de măsură · clasele I–II

Metrul (m) este unitatea de lungime din Sistemul Internațional (SI). Multiplii: decametru (dam), hectometru (hm), kilometru (km); submultiplii: decimetru (dm), centimetru (cm), milimetru (mm).

Exemplu: 1 m = 10 dm = 100 cm = 1000 mm

Unități de masă

Unități de măsură · clasele I–II

Kilogramul (kg) este unitatea de masă din Sistemul Internațional (SI) — singura unitate de bază SI care conține deja un prefix. Multiplii și submultiplii se formează pornind de la gram (g).

Mai mult

Multiplii: decagram (dag), hectogram (hg); submultiplii: decigram (dg), centigram (cg), miligram (mg). Pentru mase mari se mai folosesc și chintalul (100 kg) și tona (1000 kg).

Exemplu: 1 kg = 10 hg = 100 dag = 1000 g

Unități de timp

Unități de măsură · clasele I–II

Secunda (s) este unitatea de timp din Sistemul Internațional (SI). Minutul (60 s), ora (60 min), ziua (24 h) și anul nu sunt unități SI, dar sunt acceptate pentru utilizare alături de acesta, din obișnuință și comoditate.

Exemplu: 1 zi = 24 ore = 1440 minute = 86400 secunde

V

Valoare absolută

Mulțimi & numere · clasele V–VI

Distanța de la un număr la 0 pe axa numerelor. |a| = a dacă a ≥ 0; |a| = −a dacă a < 0.

Exemplu: |−5| = 5, |3| = 3

Vecinii unui număr

Mulțimi & numere · clasele I–II

Predecesorul (numărul cu 1 mai mic) și succesorul (numărul cu 1 mai mare) unui număr natural dat.

Exemplu: vecinii lui 206 sunt 205 și 207

Viteză

Unități de măsură · clasele V–VI

Mărimea fizică ce arată cât spațiu parcurge un corp în unitatea de timp; este raportul dintre distanța parcursă și timpul necesar parcurgerii ei. Unitatea SI este metrul pe secundă (m/s); în practică se folosește adesea kilometrul pe oră (km/h).

Exemplu: v = d : t, măsurată în m/s sau km/h

Volum

Corpuri geometrice · clasele V–VI

Măsura spațiului ocupat de un corp geometric, exprimată în unități cubice (cm³, m³ etc.).

Alte resurse

Exersează cu subiecte din anii trecuți

Edutiv are teste pentru clasele II, IV, VI și VIII, cu corectare automată, explicații la fiecare răspuns și funcționează offline. Un test complet e gratuit la fiecare materie.

Disponibil pe Google PlayDescarcă din App Store

Premium: 7 zile gratuit, lunar sau anual, doar pentru utilizatorii noi, o singură dată. Apoi 14,99 RON/lună sau 99,99 RON/an, cu reînnoire automată; poți anula din Google Play sau App Store înainte de sfârșitul perioadei gratuite. Sau 199,99 RON o singură dată, fără reînnoire.