Acasă › Glosar de matematică › Geometrie plană

Geometrie plană: definiții și exemple

Definițiile din glosarul Edutiv pentru geometrie plană: 54 noțiuni, fiecare cu un exemplu și clasele în care se studiază. Le găsești și în glosar de matematică, cu căutare după toate categoriile.

Arc de cerc

clasele V–VI

Porțiune a unui cerc cuprinsă între două puncte ale sale. Arcul mic este cel mai scurt dintre cele două arce determinate; arcul mare este celălalt.

Arie

clasele V–VI

Măsura suprafeței unei figuri geometrice, exprimată în unități pătrate (cm², m² etc.).

Exemplu: Pătrat: A = l²; Dreptunghi: A = L·l; Triunghi: A = (b·h)/2; Disc: A = π·r²

Bisectoare

clasele V–VI

Semidreapta care împarte un unghi în două unghiuri egale. Orice punct de pe bisectoarea unui unghi este egal depărtat de laturile unghiului.

Exemplu: BD bisectoarea ∠ABC ⟹ ∠ABD = ∠DBC

Catetă și ipotenuză

clasele V–VI

Într-un triunghi dreptunghic, catetele sunt laturile care formează unghiul drept, iar ipotenuza este latura opusă unghiului drept (cea mai lungă latură).

Exemplu: a² + b² = c², unde a, b sunt catete și c este ipotenuza

Centru de greutate

clasele VII–VIII

Punctul de intersecție al medianelor unui triunghi (notat G), care împarte fiecare mediană în raport 2:1, măsurat din vârf.

Cerc

clasele I–II

Cerc cu centrul O și raza rOr

Mulțimea punctelor din plan aflate la aceeași distanță (raza) față de un punct fix, numit centru.

Exemplu: Lungimea cercului (circumferința): C = 2·π·r; Aria discului: A = π·r²

Cerc circumscris

clasele V–VI

Cercul care trece prin toate vârfurile unui poligon. Centrul său (circumcentrul) este punctul de intersecție al mediatoarelelor laturilor.

Cerc înscris

clasele V–VI

Cercul tangent la toate laturile unui poligon convex. Centrul său (incentrul) este punctul de intersecție al bisectoarelor unghiurilor.

Clasificarea triunghiurilor

clasele V–VI

După laturi: echilateral (toate laturile congruente), isoscel (două laturi congruente), oarecare (nicio latură congruentă cu alta). După unghiuri: ascuțitunghic, dreptunghic (un unghi de 90°), obtuzunghic.

Exemplu: AB = AC ⟹ isoscel; AB = BC = CA ⟹ echilateral; m(∢A) = 90° ⟹ dreptunghic

Coardă

clasele V–VI

Segmentul care unește două puncte ale unui cerc. Diametrul este cea mai lungă coardă a cercului.

Diagonală

clasele VII–VIII

Diagonala AC într-un patrulater ABCDABCD

Segmentul care unește două vârfuri neadiacente ale unui poligon.

Exemplu: Un patrulater are 2 diagonale; un hexagon are 9 diagonale.

Diametru

clasele V–VI

Coarda care trece prin centrul cercului; are lungimea egală cu dublul razei.

Exemplu: d = 2r

Disc

clasele VII–VIII

Mulțimea punctelor din plan aflate la o distanță mai mică sau egală cu raza față de centru — cercul împreună cu interiorul său.

Exemplu: Aria discului de rază r: A = π·r²

Distanța de la un punct la o dreaptă

clasele V–VI

Lungimea segmentului perpendicular dus din acel punct pe dreaptă — cea mai scurtă distanță posibilă de la punct la orice punct al dreptei.

Drepte paralele

clasele V–VI

Două drepte situate în același plan care nu se intersectează niciodată, oricât ar fi prelungite.

Exemplu: AB ∥ CD

Drepte perpendiculare

clasele V–VI

Două drepte care se intersectează formând un unghi drept (90°).

Exemplu: AB ⊥ CD

Dreptunghi

clasele I–II

Patrulater cu toate unghiurile drepte și laturile opuse congruente și paralele două câte două. Diagonalele sunt congruente și se înjumătățesc.

Exemplu: Aria dreptunghiului: A = L · l

Înălțime

clasele V–VI

Segmentul perpendicular dintr-un vârf pe latura opusă (sau prelungirea ei). Cele trei înălțimi ale unui triunghi sunt concurente în ortocentru (H).

Exemplu: AD ⊥ BC, D ∈ BC ⟹ AD este înălțimea din A

Linie mijlocie în trapez

clasele VII–VIII

Segmentul care unește mijloacele laturilor neparalele ale unui trapez. Este paralel cu bazele și egal cu semisuma lor.

Exemplu: MN ∥ AB ∥ DC și MN = (AB+DC)/2

Linie mijlocie în triunghi

clasele VII–VIII

Segmentul care unește mijloacele a două laturi ale unui triunghi. Este paralel cu a treia latură și egal cu jumătate din ea.

Exemplu: MN ∥ BC și MN = BC/2

Mediana corespunzătoare ipotenuzei

clasele V–VI

Într-un triunghi dreptunghic, mediana dusă din vârful unghiului drept spre ipotenuză are lungimea egală cu jumătate din ipotenuză.

Exemplu: AM mediană din A pe ipotenuza BC ⟹ AM = BC/2

Mediană

clasele V–VI

Segmentul care unește un vârf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse. Cele trei mediane se intersectează în centrul de greutate (G), care împarte fiecare mediană în raport 2:1 față de vârf.

Exemplu: AM mediană ⟹ AG = 2/3 · AM

Mediatoare

clasele V–VI

Dreapta perpendiculară pe un segment în mijlocul acestuia. Orice punct de pe mediatoare este egal depărtat de capetele segmentului.

Exemplu: P ∈ mediatoarea [AB] ⟹ PA = PB

Ortocentru

clasele V–VI

Punctul de intersecție al înălțimilor unui triunghi (notat H).

Paralelogram

clasele VII–VIII

Paralelogram ABCDABCD

Patrulater cu laturile opuse paralele două câte două (și, ca urmare, congruente). Diagonalele se înjumătățesc.

Exemplu: Aria paralelogramului: A = b · h

Pătrat

clasele I–II

Patrulater cu toate cele patru laturi congruente și toate unghiurile drepte. Diagonalele sunt congruente, perpendiculare și se înjumătățesc.

Exemplu: Aria pătratului cu latura a: A = a²

Perimetru

clasele III–IV

Suma lungimilor tuturor laturilor unei figuri geometrice (sau lungimea conturului, pentru cerc).

Exemplu: Perimetrul dreptunghiului: P = 2·(L + l)

Puncte coliniare

clasele V–VI

Puncte situate pe aceeași dreaptă.

Exemplu: A, B, C coliniare, în această ordine ⟹ AB + BC = AC

Rapoarte trigonometrice în triunghiul dreptunghic

clasele VII–VIII

Într-un triunghi dreptunghic, pentru un unghi ascuțit: sinus = cateta opusă/ipotenuză, cosinus = cateta alăturată/ipotenuză, tangentă = cateta opusă/cateta alăturată.

Exemplu: sin A = a/c, cos A = b/c, tg A = a/b

Raza cercului

clasele V–VI

Segmentul care unește centrul cercului cu un punct de pe cerc; toate razele unui cerc sunt congruente.

Romb

clasele VII–VIII

Patrulater cu toate cele patru laturi congruente. Diagonalele sunt perpendiculare, se înjumătățesc și sunt bisectoarele unghiurilor.

Exemplu: Aria rombului cu diagonalele d₁, d₂: A = (d₁ · d₂)/2

Semidreaptă

clasele III–IV

Partea unei drepte situată de o parte a unui punct fix (origine), incluzând acel punct — spre deosebire de dreaptă, are un singur capăt.

Exemplu: [OA — semidreapta cu originea O, care trece prin A

Semidrepte opuse

clasele III–IV

Două semidrepte cu aceeași origine, care împreună formează o dreaptă — au același suport, dar sensuri opuse.

Exemplu: [OA și [OB sunt semidrepte opuse dacă A, O, B sunt coliniare, cu O între A și B

Simetrie axială

clasele V–VI

Transformare geometrică în care axa de simetrie d este mediatoarea segmentului dintre orice punct și imaginea sa.

Exemplu: A'(x, −y) este simetricul lui A(x, y) față de axa Ox

Simetrie față de un punct

clasele V–VI

Transformare geometrică în care punctul de simetrie O este mijlocul segmentului dintre orice punct și imaginea sa simetrică.

Exemplu: A'(−x, −y) este simetricul lui A(x, y) față de origine

Tangentă la cerc

clasele V–VI

Dreaptă care are un singur punct comun cu cercul (punctul de tangență); este perpendiculară pe raza dusă în acest punct. O dreaptă aflată la distanța d de centrul unui cerc de rază r este secantă dacă d < r, tangentă dacă d = r și exterioară dacă d > r. Dintr-un punct exterior se pot duce exact două tangente, iar segmentele de tangentă sunt congruente.

Exemplu: r = 5 cm: d = 3 cm ⟹ secantă; d = 5 cm ⟹ tangentă; d = 7 cm ⟹ exterioară

Teorema catetei

clasele VII–VIII

Într-un triunghi dreptunghic, pătratul unei catete este egal cu produsul dintre ipotenuză și proiecția acelei catete pe ipotenuză.

Exemplu: D — piciorul înălțimii din A pe BC ⟹ AB² = BD·BC și AC² = CD·CB

Teorema înălțimii

clasele VII–VIII

Într-un triunghi dreptunghic, pătratul înălțimii corespunzătoare ipotenuzei este egal cu produsul proiecțiilor catetelor pe ipotenuză.

Exemplu: D — piciorul înălțimii din A pe BC ⟹ AD² = BD·DC

Teorema lui Pitagora

clasele V–VI

Într-un triunghi dreptunghic, pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor. Reciproca: dacă într-un triunghi pătratul unei laturi este egal cu suma pătratelor celorlalte două, triunghiul este dreptunghic.

Exemplu: a² + b² = c², unde c este ipotenuza; 3² + 4² = 5², deci triunghiul cu laturile 3, 4, 5 este dreptunghic

Teorema lui Thales

clasele VII–VIII

O dreaptă paralelă cu o latură a unui triunghi, care intersectează celelalte două laturi (sau prelungirile lor), determină pe acestea segmente proporționale. (Reciproca: o dreaptă care determină segmente proporționale pe două laturi ale unui triunghi este paralelă cu a treia latură.)

Exemplu: MN ∥ BC, M∈AB, N∈AC ⟹ AM/AB = AN/AC

Trapez

clasele VII–VIII

Patrulater cu exact o pereche de laturi paralele, numite baze. Trapezul isoscel are laturile neparalele congruente; trapezul dreptunghic are un unghi drept.

Exemplu: Aria trapezului cu bazele B, b și înălțimea h: A = (B+b)·h/2

Triunghi

clasele V–VI

Triunghi ABCABC

Poligon cu trei laturi și trei unghiuri. Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este întotdeauna 180°.

Exemplu: m(∢A) + m(∢B) + m(∢C) = 180°

Triunghiuri asemenea

clasele VII–VIII

Două triunghiuri sunt asemenea dacă au unghiurile respectiv congruente și laturile respectiv proporționale (raport de asemănare k). Se notează ABC ∼ A'B'C'. Criterii de asemănare: U.U. (două unghiuri respectiv congruente), L.U.L. (două laturi respectiv proporționale și unghiurile dintre ele congruente), L.L.L. (toate laturile respectiv proporționale). Raportul perimetrelor este k, iar raportul ariilor este k².

Exemplu: ABC ∼ A'B'C', k = 2 ⟹ A'B' = 2·AB, P(A'B'C') = 2·P(ABC), A(A'B'C') = 4·A(ABC)

Triunghiuri congruente

clasele V–VI

Două triunghiuri sunt congruente dacă pot fi suprapuse: au elementele corespunzătoare (laturi și unghiuri) congruente două câte două. Criterii de congruență: L.U.L. (două laturi și unghiul dintre ele), U.L.U. (o latură și cele două unghiuri alăturate ei), L.L.L. (toate laturile). La triunghiuri dreptunghice: C.C. (catetele), C.U. (o catetă și un unghi ascuțit alăturat ei), I.U. (ipotenuza și un unghi ascuțit), I.C. (ipotenuza și o catetă).

Exemplu: AB = A'B', AC = A'C', ∠A = ∠A' ⟹ ΔABC ≡ ΔA'B'C' (L.U.L.)

Unghi

clasele III–IV

Unghi AOBOAB

Figura geometrică formată din două semidrepte (laturile unghiului) cu aceeași origine (vârful unghiului). Se măsoară în grade.

Exemplu: ∠AOB, cu vârful O și laturile [OA și [OB

Unghiuri adiacente complementare

clasele V–VI

Două unghiuri cu vârful și o latură comune, situate de o parte și de alta a laturii comune, a căror sumă a măsurilor este 90°.

Exemplu: ∠AOB + ∠BOC = 90°

Unghiuri adiacente suplementare

clasele V–VI

Două unghiuri cu vârful și o latură comune, situate de o parte și de alta a laturii comune, a căror sumă a măsurilor este 180°.

Exemplu: ∠AOB + ∠BOC = 180°

Unghiuri alterne interne

clasele V–VI

Unghiuri formate de două drepte tăiate de o secantă, situate de o parte și de alta a secantei, între cele două drepte. Dacă dreptele sunt paralele, unghiurile alterne interne sunt congruente (și reciproc).

Exemplu: a ∥ b, tăiate de secanta c ⟹ unghiurile alterne interne sunt congruente

Unghiuri congruente

clasele V–VI

Unghiuri care au aceeași măsură.

Exemplu: ∠AOB ≡ ∠COD ⟺ m(∠AOB) = m(∠COD)

Unghiuri corespondente

clasele V–VI

Unghiuri formate de două drepte tăiate de o secantă, situate de aceeași parte a secantei, unul intern și celălalt extern, neadiacente. Dacă dreptele sunt paralele, unghiurile corespondente sunt congruente (și reciproc); la fel sunt și unghiurile alterne externe.

Exemplu: a ∥ b, tăiate de secanta c, ∠1 = 65° ⟹ ∠2 = 65°

Unghiuri opuse la vârf

clasele V–VI

Unghiurile formate de două drepte concurente, situate de o parte și de alta a punctului de intersecție. Unghiurile opuse la vârf sunt întotdeauna congruente.

Exemplu: ∠AOC și ∠BOD opuse la vârf ⟹ ∠AOC = ∠BOD

Unghi exterior unui triunghi

clasele V–VI

Unghiul format într-un vârf al triunghiului de o latură și de prelungirea celeilalte laturi. Măsura unui unghi exterior este egală cu suma celor două unghiuri ale triunghiului neadiacente cu el (teorema unghiului exterior).

Exemplu: În ΔABC, cu D pe prelungirea lui BC: ∠ACD = ∠A + ∠B; dacă ∠A = 60° și ∠B = 70°, atunci ∠ACD = 130°

Unghi înscris în cerc

clasele VII–VIII

Unghi cu vârful pe cerc și laturile coarde ale cercului. Măsura sa este jumătate din arcul interceptat (teorema unghiului înscris). Un unghi înscris într-un semicerc, adică unghiul cu laturile prin capetele unui diametru, are 90°.

Exemplu: ∠ACB = arc(AB) / 2; dacă AB este diametru, arc(AB) = 180°, deci ∠ACB = 90°

Unghi la centru

clasele V–VI

Unghi cu vârful în centrul cercului, ale cărui laturi sunt raze. Măsura sa este egală cu măsura arcului pe care îl subîntinde.

Exemplu: m(∠AOB) = arc(AB)

Alte resurse

Exersează cu subiecte din anii trecuți

Edutiv are teste pentru clasele II, IV, VI și VIII, cu corectare automată, explicații la fiecare răspuns și funcționează offline. Cel puțin un test complet e gratuit la fiecare materie.

Disponibil pe Google PlayDescarcă din App Store

Premium: 7 zile gratuit, lunar sau anual, doar pentru utilizatorii noi, o singură dată. Apoi 14,99 RON/lună sau 99,99 RON/an, cu reînnoire automată; poți anula din Google Play sau App Store înainte de sfârșitul perioadei gratuite. Sau 199,99 RON o singură dată, fără reînnoire.